Următoarea agendă

Va fi cea bună. Cea în care se vor întâmpla lucruri. Cea în care nu vei calcula taxe și cheltuieli curente cu rezultat deprimant, nu vei nota mai multe programări medicale decât întâlniri interesante, nu te vei pierde într-o rutină care nu e a ta. În următoarea agendă va lua naștere cel puțin o idee care să te cheme cu șapte guri. Vei nota rezervări la hotel și bilete de avion. Cheltuielile nu vor trebui refăcute până când te resemnezi că asta e, muncești ca să plătești facturi. În următoarea agendă va fi mai multă speranță, vor fi date de concerte și zile pe care vei dori să le ții minte. Ea nu va merge la coș, ci va căpăta un raft al ei, raftul pe care stau agendele în care ții bucățele din cum și cine ai devenit, pentru ce ai muncit și de ce. Nu vor fi renunțări în următoarea agendă. Nu așa de multe. Nu vei mai lăsa pagini albe acolo unde trebuia să se întâmple ceva și nu s-a mai întâmplat nimic. În următoarea agendă sfârșitul de săptămână te va găsi mai puțin încovoiat de griji. Vei transcrie mai puține rezultate la analize și nu vei mai face nicăieri punctul acela apăsat, știi tu, când îți vine o idee, vrei să o notezi și constați că e degeaba, la ce bun, nu-ți folosește la nimic, tu ai altă treabă acum. Hai, că e târziu. Următoarea agendă va avea, poate, pete de cafea, de când ai râs cu cineva și ai dat, din neatenție, cu cotul peste cană. Nu o s-o mai ții ascunsă sub căști. Va avea un soundtrack al ei. Va fi o colecție mai veselă de creativitate eclectică, de puls al lumii tradus în potențialități a căror ecuație se cere măcar studiată. În următoarea agendă vei învăța lucruri. Vei avea amintiri în ea. Măcar intenții de zâmbet. Ocazional, succese. Lucruri după care să-ți aduci aminte că ai sărbătorit ceva. Că aveai ce sărbători. Următoarea agendă o să-ți semene mai mult. Vei păstra în ea fragmente de conversații. Va fi mai ludică. Nu o să simți că ai îmbătrânit în ea. Nu va mai fi un templu al cantităților drămuibile. Din orice, de la vacanțe la speranțe. O să-ți iei liber în următoarea agendă. Nu doar când se întâmplă ceva rău. Nu doar din an în Paști. Nu doar ca să alergi după acte și să-ți iei rețetă. S-au întâmplat atât de multe că nu se mai poate să fie la fel și în următoarea agendă, nu? Tu știi de când aștepți agenda bună? Agenda asta care să-ți frigă buricele degetelor. În care să fii bine. Poate că nici măcar nu ai un birou, dar ai agenda asta, colecția asta de idei pe care o duci cu tine peste tot, în cafenele, în avioane, la malul mării, la picnic, la conferințe, în capitole din tine care poate că în altă zi, în altă parte, în altă epocă, în altă viață ar însemna ceva.

În sfârșit, ideea e că o să vină și ea, următoarea agendă. Nu știu când. Cândva. Deocamdată notează aici că trebuie să iei unt, luni la 14.00 mergi la stomatolog, nu, nu s-a putut la altă oră, X e bolnav, Y e bolnav, Z e bolnav, A e contact și am luat-o de la început, B se amână, C se amână, D știu că e o corvoadă, dar e urgent. La fel E, F, G, H, I, J, K nu, că e contact, L e bolnav, M e bolnav, N e bolnav, hai, gata, că se termină pagina. A, și să nu uiți să-ți iei o agendă nouă. Pentru… când o fi. Așa, să o ai. Să fie cu tine. Poate se termină și asta mai repede, cine știe.